Helga Pankratz

 

pankratz

          

 

In februarie anul acesta, una dintre cele mai marcante personalităţi ale mişcării de emancipare gay din Austria a împlinit 50 de ani. Este vorba despre scriitoarea şi teoreticiana feministă Helga Pankratz. Autoare a mai multe volume de versuri şi proză scurtă, ea este totodată membru fondator al HOSIWien, cea mai veche organizaţie LGBT din Austria. Alături de partenera ei de viaţă, Doris Hauberger, Helga Pankratz s-a implicat de-a lungul timpului în cele mai diverse activităţi ale comunităţii gay vieneze, depăşind cu mult simpla luptă politică pentru drepturi civile.

 

 

Se poate spune pe bună dreptate că, dacă HOSIWien este astăzi ceea ce este – adică una dintre cele mai puternice şi active organizaţii gay europene –  acest lucru se datorează în mare măsură abnegaţiei şi consecvenţei de care a dat dovadă Helga Pankratz. Într-un fel, această femeie duce o viaţă ascetică: mereu trează, mereu atentă la mersul lucrurilor, mereu gata să reacţioneze la orice nedreptate sau să sprijine pe cei ce merită, ea a renunţat de multe ori la interesele personale în favoarea celor colective. Ba chiar, aşa cum constata ea însăşi cu melancolie resemnată, o mare parte din energia vitală pe care ar fi putut-o investi în operă a fost transferată, prin prezenţa ei vie, în contul comunităţii. Deşi de câţiva ani nu mai este la fel de implicată în activităţile HOSIWien, valorile pe care ea le-a imprimat organizaţiei au rămas: seriozitatea, etica muncii şi un anume standard intelectual, atestat în primul rând de calitatea revistei LambdaNachrichten, la care Helga Pankratz continuă să aibă o rubrică permanentă.

Dar Helga Pankratz nu militează doar pentru drepturile comunităţii homosexuale. Îi sunt proprii o viziune umanistă asupra lumii şi un simţ etic care nu tolerează niciun fel de nedreptate socială şi niciun fel de discriminare a indivizilor pe baza unor parametri identitari. Tot de lungă durată este angajamentul ei în mişcarea feministă (inclusiv colaborarea la prestigioasa publicaţie an.schläge), precum şi sensibilitatea faţă de statutul minorităţilor de orice fel (concretizată, printre altele, în luările de poziţie din revista Stimmen von und für Minderheiten). Într-o lume globalizată, în care coloritul local tinde să se estompeze şi tradiţiile să se piardă, Helga Pankratz este şi o partizană a conservării dialectelor limbii germane, fiind ea însăşi autoare de poezie în dialectul din Austria Inferioară, colaboratoare a Ö.D.A. (Österreichisches Dialekt-Archiv – un institut naţional de cultivare a dialectelor, cu sediul la Viena) şi redactor al revistei literare Morgenschtean.

Cine vrea să-şi facă o părere despre modul de gândire şi despre stilul acestei autoare ar fi bine să citească volumul ei de eseuri intitulat Aus lesbischer Sicht (în traducere aproximativă: Din perspectivă lesbiană), apărut în 2002 la editura Milena. Cartea este, de fapt, o antologie de articole apărute în presa austriacă între 1990 şi 2002 şi ne-o prezintă pe Helga Pankratz în dubla ei postură de scriitoare rafinată şi de analistă lucidă a lumii contemporane. Textele abordează subiecte diverse, cum ar fi meritele mişcării feministe din R.D.G. (pe nedrept minimalizate în occident), politica „don’t ask, don’t tell” aplicată militarilor gay din armata americană, psihanaliza freudiană, exagerările corectitudinii politice sau noua ortografie a limbii germane.

Întotdeauna bine informate, adesea ironice, articolele scrise de Helga Pankratz fac deliciul oricărui intelectual. Sunt textele unui inamic declarat al clişeelor şi absurdităţilor, ce pledează pentru mai multă cultură, mai multă acurateţe şi subtilitate în gândire şi mai mult curaj în exprimarea opiniilor.

Autoarea austriacă demonstrează din plin că – atunci când e asumat cu demnitate, ca un fapt de la sine înţeles – lesbianismul este, ca orice identitate aşa-zis marginală, un catalizator al spiritului critic. Iar acest spirit critic nu poate fi decât imparţial; el vizează în egală măsură lumea “exterioară” şi comunitatea însăşi. Helga Pankratz analizează atât heterosexismul prezent în mass-media, cât şi mecanismul prin care femeile sunt marginalizate în cadrul mişcării gay sau exagerările feministe ale limbajului corect politic. Pledoaria autoarei pentru bun simţ pare cu atât mai convingătoare cu cât este susţinută de un real talent literar. Jocurile de cuvinte şi umorul subtil sunt mult mai relevante decât orice raport de monitorizare a presei.

De fapt, Helga Pankratz practică un activism aparte, promovând într-un mod deosebit de eficient mult discutata vizibilitate a lesbienelor. Temerea exprimată de Judith Butler, şi anume că homosexualitatea feminină riscă mereu să fie considerată inconceptibilă şi de nenumit şi să fie, prin urmare, redusă la tăcere, este contrazisă aici de cel mai adecvat instrument: cuvântul scris. O lesbiană care scrie atât de bine nu poate fi redusă la tăcere. Însuşi produsul cultural pe care-l oferă lumii îi atestă existenţa.

Maria Irod

 

One Response

  1. Părăsit încă de la naştere
    Mihai Caldararu
    Încă de când a văzut lumina zilei, Mihai a fost abandonat în centrul de plasament numărul 5 din Capitală. De la vârsta de şapte ani a fost mutat la centrul de plasament numărul 6, iar la 13 ani a fost agresat sexual de doi indivizi mai mari, de care şi acum îi este teamă. Când credea că ar putea să depăşească trauma, Mihăiţă a fost mutat la un alt centru, unde a fost din nou supus relelor tratamente: «La 15 ani am fost mutat la centrul de plasament numărul 2 «Casa Speranţei», unde primeam bătaie seara de la nişte indivizi mai mari. De atunci am rămas cu sechele».

    Şcoala populară de artă

    După ce a terminat Şcoala de Arte şi Meserii cu profilul confecţii-îmbrăcăminte, pe care a absolvit-o cu nota 9, a urmat şi Şcoala populară de Artă, unde a obţinut un certificat de la OSIM, pentru solist vocal. La 18 ani a fost reintegrat în familia sa. Cu toate acestea, a găsit o mamă bolnavă de hepatita C, iar condiţiile în care trăia sunt greu de explicat. Chiar şi aşa, Mihai nu s-a dat bătut. Deşi şi el suferă de epilepsie, şi-a propus să triumfe în viaţă prin propriile forţe nedându-se bătut de la nimic. Astfel, l-a auzit cântând compozitorul Adrian Ordean care l-a ajutat să-şi înregistreze câteva melodii, iar Star Print l-a ajutat să îşi înregistreze gratuit şase piese: «Cea mai mare dorinţă a mea este să mă lansez, însă nu dispun de resursele financiare necesare pentru a iniţia astfel de demersuri. Am putut doar să înregistrez un număr de şase melodii, iar câteva piese sunt compuse de mine. Înregistrările le-am putut finaliza chiar de Sfintele Sărbători de Paşte». 0724713999
    http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/801312/Mihai-Caldararu-alias-Mihaita-Talent-invitatul-Mihaelei-Tatu-la-Antena-2/
    Cont BCR-Uniri:RO28RNCB0672040604720001 Caldararu Mihai

    PASTE FERICIT !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: