Francis Bacon

           0224reqviewing                                                                                                  Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Francis Bacon (28 oct. 1909 – 28 apr. 1992), unul dintre cei mai importanţi artişti plastici din secolul XX. Născut la Dublin într-o familie de englezi din înalta societate, pictorul se înrudeşte pe linie paternă cu Sir Francis Bacon (1561-1626), filosof renascentist ale cărui relaţii homosexuale sunt, se pare, destul de bine documentate.

Începută timpuriu şi sub auspicii deloc favorabile – certuri cu familia, sărăcie, lipsa unei educaţii formale – cariera artistică a lui Francis Bacon a evoluat spectaculos, asigurându-i un succes durabil, amplificat postum, care l-a impus drept unul dintre cei mai mari pictori englezi ai tuturor timpurilor.

Se spune că a început să picteze după ce, la 18 ani, a văzut nişte lucrări ale lui Picasso într-o expoziţie din Paris. Într-adevăr, maniera în care Bacon descompune figurile pentru a evidenţia mişcarea şi gesturile aminteşte pe alocuri de Picasso. Însă, în ciuda unor asemănări formale, a apropierii sale de suprarealişti şi a preferinţelor declarate pentru unii artişti din trecut (Velasquez, Rembrandt, van Gogh etc.), Bacon produce o operă care se sustrage oricărei tentative de a o încadra într-un curent sau într-o şcoală. De altfel, această singularitate şi excentricitate a operei e în deplină concordanţă cu viziunea sumbră pe care artistul o avea asupra vieţii. La temelia artei sale stă o mare singurătate şi un pesimism aproape gnostic, care nu poate să-şi întoarcă privirea de la răul din lume şi de la perisabilitatea viului.

Lucrările lui Bacon nu sunt frumoase în sensul clasic al cuvântului şi nici nu produc acea desfătare estetică pe care omul obişnuit o aşteaptă de la opera de artă. Dimpotrivă, cele mai multe tablouri irită fără să ofere satisfacţie sau consolare. Privitorul se vede confruntat cu cele mai dezgustătoare aspecte ale existenţei – violenţă, cruzime, inevitabila degradare a cărnii – în nuditatea lor înspăimântătoare, pe care niciun act artistic n-o poate transfigura. Aproape toate lucrările lui Bacon par strigăte disperate ale unei hipersensibilităţi, apte să detecteze răul în cele mai insidioase forme şi sub cele mai banale măşti cotidiene.

În pofida neîncrederii sale funciare în umanitate, Bacon este un portretist foarte atent la nuanţele psihologice. Deşi supus la numeroase deformări, chipul omenesc păstrează în portretele realizate de Bacon o asemănare uimitoare cu modelul, de parcă ceva din aura invizibilă care conferă unicitate persoanei s-ar fi materializat în substanţa tabloului. E foarte cunoscută seria de portrete pe care Bacon le-a făcut prietenului său apropiat, etnologul francez Michel Leiris. Sfidând dualitatea spirit-trup, interior-exterior, Bacon reuşeşte să transpună pe pânză ceva din interioritatea modelului său, din farmecul său intelectualizat şi melancolic. Paradoxal, cu toate că teoretic nu acordă credit nici unui sistem religios şi nici unei promisiuni de mântuire, Bacon pare să caute obsesiv spiritualul, acel ceva care transcende domeniul instinctualităţii pure şi al fizicului supus destrucţiei.

Mare maestru al disecării realului, Francis Bacon spunea despre sine: „I am like a grinding machine. I look at everything and everything goes in and gets ground up very fine.”

Nu se poate afirma despre Francis Bacon că este un pictor gay. Deşi a ales să-şi trăiască deschis homosexualitatea într-o perioadă în care puţină lume făcea acest lucru, opera lui Bacon are pretenţii întemeiate de universalitate şi, cu siguranţă, artistul ar fi respins eticheta de pictor reprezentativ al unei comunităţi. Cu toate acestea, imaginarul lui Bacon e marcat profund de homoerotism. Doar în puţine lucrări acest aspect apare explicit, ca în celebrul Two Figures, inspirat de fotografiile cu luptători ale lui Muybridge, în care vedem două nuduri masculine încolăcite într-o postură ambiguuă. Mai important decât reluarea unor astfel de motive homoerotice clasice este sentimentul difuz de vinovăţie fără cauză şi de stranietate existenţială care domină opera lui Francis Bacon în ansamblul ei.

Despre viaţa artistului există – pe lângă biografia foarte bună scrisă de criticul Michael Peppiatt Francis Bacon: Anatomy of an Enigma London: Weidenfeld & Nicolson, 1996 – şi un film excepţional: Love is the Devil. Study for a Portrait of Francis Bacon (SUA 1998, în regia lui John Maybury, cu Derek Jacobi în rolul principal). Filmul analizează fără urmă de edulcorare, cu o poezie aspră demnă de subiectul abordat, relaţia tragică a pictorului cu George Dyer (interpretat de Daniel Craig), probabil cea mai importantă legătură amoroasă din viaţa sa. Matur şi aflat la apogeul carierei, Francis Bacon iubeşte un bărbat „simplu” şi mult mai tânăr, un proletar din suburbiile Londrei, pe care-l prinde la furat în propriul apartament. Îl iubeşte obsesiv şi necondiţionat, dar fără să-l înţeleagă niciodată pe deplin, îşi trăieşte alături de el pulsiunile masochiste, orchestrând fantezii greu de mărturisit, şi-l priveşte neputincios cum se prăbuşeşte în hăurile nebuniei din care nu mai există altă ieşire decât sinuciderea. În paralel cu frenezia erotică a personajului central, filmul ne arată un Bacon în plină febră creatoare, cuprins parcă de o dorinţă faustică de a pătrunde resorturile nevăzute ale lumii. Meritul filmului este că surprinde cât se poate de sugestiv tragismul situaţiei. Ieşirea din sine, accesul la alteritate nu par a fi posibile nici în comuniunea erotică, nici în cunoaştere, fie ea raţională sau artistică. În fond, disperarea lui Bacon este disperarea omului care îşi recunoate condiţia de prizonier în propriul trup şi în propriul sistem de percepere a lumii.

love_l

Demn de remarcat e şi interesul pe care opera lui Francis Bacon l-a stârnit filosofului francez Gilles Deleuze, care i-a dedicat o carte: Francis Bacon, Logique de la sensation. Paris 1981.

 

Maria Irod

3 Responses

  1. Foarte complexa aceasta prezentare. Felicitari.
    Avem si noi o sectiune de personalitati gay si ne-ar face placere sa colaboram.

  2. […] agentiadecarte.ro   academiclink.ro    filosofiatis.blogspot.ro    2straight.wordpress.com   […]

  3. […] academiclink.ro    filosofiatis.blogspot.ro    2straight.wordpress.com   […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: