GAY&LESBIAN STUDIES

GAY&LESBIAN STUDIES.

Material orientativ

Impulsionată de nişte întrebări care mi s-au pus aici pe blog şi gândindu-mă eu (wishful thinking) că mai există poate persoane cu preocupări academice în domeniul homosexualităţii – mă refer aici strict la domeniile „umaniste” cuprinse în aria gay&lesbian studies respectiv queer studies – m-am hotărât să postez câteva link-uri practice pentru cei interesaţi. Mai exact am făcut o listă cu profesori care activează în domeniu la diferite universităţi din lume, i-am caracterizat pe scurt ca să vă puteţi orienta mai bine şi…good luckJ cine ştie ce iese de aici. Oamenii ăştia sunt contemporani cu noi, ceea ce este, la drept vorbind, un mare noroc…Mai există şi burse (J) care se acordă „studioşilor” cu idei originale şi dorinţă de a efectua cercetări axate pe tematica orientării sexuale şi a identităţii de gen…

Evident, lista e departe de a fi completă şi reprezintă rodul investigaţiilor (preponderent online) întreprinse de mine în timpul liber în ultimii câţiva ani. Se înţelege că m-am ocupat în principal de zonele lingvistice care-mi sunt accesibile, de unde un oarecare dezechilibru în favoarea anglo-saxonilor şi a teutonilor…Dat fiind că suntem totuşi nişte francofili şi francofoni notorii, sper că se va găsi cineva să remedieze lipsa (vai, ruşinoasă!) a Franţei de pe această listă…

Să începem cu America, ţara tuturor posibilităţilor…Aşadar, în S.U.A. activează următorii profesori:

1) David Halperin, anglist, la Department of English, University of Michigan; autor, printre altele, al cărţilor One Hundred Years of Homosexuality (Routledge, 1990) şi Saint Foucault. Towards a Gay Hagiography (Oxford University Press, 1995). După cum reiese şi din titlurile cărţilor, e un discipol înfocat al lui Foucault. http://www.lsa.umich.edu/english/people/profile.asp?ID=254

2) Mark D. Jordan, teolog catolic, specialist în Toma d’Aquino, predă la Divinity School, Harvard; a scris The Invention of Sodomy in Christian Theology (The University of Chicago Press, 1997)

http://www.hds.harvard.edu/news/pr/Jordan.html

3) Lillian Faderman, filolog, predă la California State University, autoarea unui studiu foarte cunoscut intitulat Surpassing the Love of Men. Romantic Friendship and Love between Women from the Renaissance to the Present (Morrow, 1981) http://www.lillianfaderman.net/

4) Judith Butler, filosof, momentan se află la Berkley, University of California; ar trebui, de fapt, să stea în capul listei, fiindcă e, probabil, cea mai celebră persoană care activează în domeniul gay studies la ora actuală…În fine, mai corect ar fi să spunem queer studies, fiindcă în cartea ei Gender Trouble (Routledge, 1990) se pun bazele acestei noi teorii. Cartea a apărut şi în limba română (Genul – un măr al discordiei, Ed. Univers 2000, trad. Bogdan Ciubuc, postfaţă Andreea Deciu) şi face parte din „bibliografia obligatorie” a domeniului…Recunosc, e greu de citit din cauza stilului alambicat; de altfel, doamna Butler a primit un premiu la Bad Writing Contest şi nu degeaba… http://rhetoric.berkeley.edu/faculty_bios/judith_butler.html

5) Camille Paglia, istoric al culturii, feministă, profesoară la University of the Arts, Philadelphia; a scris, printre altele, Sexual Personae: Art and Decadence from Nefertiti to Emily Dickinson (Yale University Press, 1990). A purtat câteva polemici cu Judith Butler căreia îi reproşează lipsa culturii clasice. De asemenea, nefiind prea entuziasmată de teoriile lui Michel Foucault, l-a criticat aspru pe discipolul acestuia, David Halperin. http://web.archive.org/web/20080211100400/www.randomhouse.com/pantheon/paglia/

6) Teresa de Lauretis, feministă, specialistă în queer studies, predă „history of consciousness”  în cadrul unui program doctoral interdisciplinar de la University of California, Santa Cruz; scrie în engleză şi în italiană. Exemple de cărţi: Sui generis. Scritti di teoria femminista (Trans. Liliana Losi. Milan: Feltrinelli, 1996); The Practice of Love: Lesbian Sexuality and Perverse Desire ( Bloomington: Indiana University Press, 1994). http://www.cddc.vt.edu/feminism/Lauretis.html

7) Ralph J. Hexter, profesor de literatură clasică, deţine de cinci ani şi o funcţie administrativă: preşedinte al Hampshire College http://www.hampshire.edu/offices/497.htm. Lui îi mulţumeşte răposatul John Boswell pentru ajutorul preţios acordat în redactarea monumentalei lucrări: Christianity, Social Tolerance and Homosexuality. Deşi nu are o activitate ştiinţifică explicită în domeniul gay sau queer studies, Hexter poate fi numit pe drept cuvânt un “gay scholar” din moment ce e unul dintre puţinii rectori de universităţi americane care-şi trăieşte deschis homosexualitatea (recent s-a căsătorit cu partenerul său de viaţă).

În sfârşit, ar trebui menţionat istoricul George L. Mosse (1918-1999), care a lăsat o moştenire importantă, nu doar intelectuală, ci şi…financiară. A donat o parte din fabuloasa avere a părinţilor săi Universităţii Wisconsin, la care a predat până în ultimii ani ai vieţii, punând bazele unui fond de burse pentru tinerii istorici. În cadrul acestui program se oferă burse şi celor care se ocupă de LGBT studies http://history.wisc.edu/mosse/fellowships/lgbt_fellowships.htm. Despre cărturarul evreu, originar din Berlin, sunt multe de spus şi nu poate fi expediat  în două vorbe. A scris enorm… Merită citite mai ales cărţile lui despre fascism: Toward the Final Solution: A History of European Racism, 1978, Nationalism and Sexuality: Respectability and Abnormal Sexuality in Modern Europe, 1985, The Image of Man: The Creation of Modern Masculinity, 1996, precum şi autobiografia Confronting History, 2000. Pe măsură ce îşi accepta homosexualitatea, scrierile lui deveneau mai îndrăzneţe şi mai incitante.

În Marea Britanie  avem:

1)      Jonathan Dollimore, sociolog,  profesor la University of York şi University of Sussex, a înfiinţat la Sussex Centre for the Study of Sexual Dissidence (http://www.sussex.ac.uk/cssd/ ) . A scris Sexual Dissidence: Augustine to Wilde, Freud to Foucault (Clarendon Press, 1991)

2)      Alan Sinfield, colegul lui Dollimore, specialist în teatru englez, autor al studiului Out on Stage: Lesbian and Gay Theater in the Twentieth Century (Yale University Press, 1999)

În Germania

…nu mai există, din păcate, nici Fundaţia August von Platen, care sponsoriza cercetările literare pe tematica homosexualităţii, nici revista FORUM. Homosexualität und Literatur, unde încă din anii 80 au apărut nenumărate articole deosebit de interesante. Profesorul Wolfgang Popp de la Universitatea din Siegen, care se ocupa de ambele institutţii culturale, a ieşit la pensie şi nu se implică momentan decât într-o asociaţie de educaţie civică (ZFK Siegen http://diegesellschafter.de/filmfestival/partner/info/stadtkoordinator.php?cid=361&ffseason=3&z1=1255103369&z2=8f973b7dbfb931170ababb89f5d6b3de& )

Totuşi, mai conduce doctorate, iar finanţarea pentru un eventual proiect ar putea veni de la alte fundaţii (în special Fundaţia Heinrich Böll) sau chiar de la DAAD (Serviciul German de Schimb Interacademic).

Confratele mai tânăr al profesorului Popp, Prof. Dr. Gerhard Härle (http://www.ph-heidelberg.de/wp/haerle/ ), e decanul Facultăţii de Pedagogie din Heidelberg şi nu conduce doctorate în domeniul gay&lesbian studies, e însă foarte amabil şi poate da sugestii utile celor care-i solicită sprijinul (vorbesc din experienţă proprie J). A scris mult despre tema homosexualităţii în opera celor doi Mann (tata&fiul).

Foarte activ şi după pensionare este Prof. Dr. Dr. Rüdiger Lautmann, sociolog şi jurist (http://www.lautmann.de/ ). Mai predă încă la Universitatea din Bremen, colaborează cu Institutul de Sociologie din Hamburg (ISIP), e co-editor la publicaţia americană Journal of Homosexuality. Este o autoritate în domeniul sociologiei generale şi a jurisprudenţei, iar de aşa-zisele „Homo-Studien”, cum se cheamă ele în Germania, se ocupă încă din anii 70.

Foarte harnic este şi Prof. Dr. Bernd-Ulrich Hergemöller, de la Universitatea din Hamburg (http://www.hergemoeller.de/index.shtml ), istoric, medievist, autor al unui lexicon biografic foarte interesant: Mann für Mann, Suhrkamp 2001. Cu o introducere serioasă şi un aparat critic impresionant, lexiconul adună laolaltă personaje foarte diverse, din Evul Mediu până în zilele noastre, care, dintr-un motiv sau altul, pot fi suspectate de homosexualitate. Condiţia de includere în lexicon este să fii bărbat, neamţ şi…să fi murit deja. Efortul lui Hergemöller e apreciabil, cartea e extrem de bine documentată şi, pe alocuri, foarte umoristică.

Acum câteva zile l-am pierdut pe Gert Mattenklott (1942-2009) L L Requiescat in pace…un germanist foarte valoros, fost profesor la Berlin şi colaborator constant al publicaţiei evocate mai sus (FORUM). La Berlin mai lucrează şi profesorul Hartmut Böhme care a scris foarte mult (şi foarte bine) despre „homosexualitate şi literatură“. Dacă mi-e îngăduită şi o mică bârfă, despre Böhme se spune că ar fi hetero, iar despre Mattenklott, deşi era însurat, se zvonea că e gay. Oricum ar fi, cei doi au merite serioase în domeniul care ne interesează.

În Austria, ţara mea preferată, n-am identificat prea multe personalităţi academice out L…Există totuşi o doamnă politolog, Dr. Gudrun Hauer, care, deşi n-are gradul de profesor, mai ţine câte un curs la Universitatea din Viena (http://www.meinprof.at/uni/prof/1438/kurse )

De asemenea, tot de la Viena se trage şi Hanna Hacker, sociolog, specializată în cultural& postcolonial studies. Nu ştiu unde mai activează în momentul de faţă, dar acum câţiva ani preda la Central European University din Budapesta. Preocupările ei se îndreaptă spre interconexiunile dintre race/gender/sexuality. Mai multe amănunte:  http://www.inst.at/bio/hacker_hanna.htm

În fine, în Spania, situaţia e destul de interesantă…Primul nume care-mi vine în minte e Angel Sahuquillo, autorul unei cărţi foarte frumoase: Federico Garcia Lorca Y La Cultura De La Homosexualidad: Lorca, Dali, Cernuda, Gil-Albert, Prados Y La Voz Silenciada Del Amor Homosexual (1985) (există şi o versiune în engleză). Ştiu că la un moment dat preda la Universitatea din Stockholm, dar acum i-am pierdut urma.  

Olga Viñuales (autoare a cărţii Identidades Lesbicas, 2000; vezi şi http://www.telefonica.net/web2/ferrannetolga/ferran_olga/ ) şi Oscar Guasch sunt doi antropologi care lucrează la Universitatea din Barcelona.

Tot în Spania apare şi o publicaţie foarte serioasă: Reverso (http://www.reverso.org/reversorevista.htm ), la care colaborează şi autori din alte ţări (ocazional apar şi materiale în engleză).

Şi, în sfârşit, Italia se mândreşte cu un filosof important, Gianni Vattimo (http://www.giannivattimo.it/ ), teoretician al postmodernităţii, autorul sintagmei „gândire slabă”, prin care înţelege un tip de cunoaştere survenit după „moartea lui Dumnezeu”. Am spus cumva că Butler e cea mai celebră persoană de pe lista asta? Uitasem de Vattimo…În fine, notorietatea e mai puţin importantă. Vattimo e un gânditor demn de luat în seamă, din care s-a tradus mult şi în română (Ştefania Mincu, în colecţia Biblioteca Italiană a Ed. Pontica). Au apărut, aşadar, şi la noi: Societatea transparentă, Sfârşitul modernităţii, Dincolo de subiect, Aventurile diferenţei, Etica interpretării. Homosexualitatea e relevantă mai cu seamă în atitudinile politice ale lui Vattimo.

Ar fi foarte frumos dacă cititorii acestui articol s-ar simţi îndemnaţi să caute şi ei pe cont propriu personalităţi academice din domeniul gay studies şi să completeze lista. Şi mai frumos ar fi dacă s-ar găsi câţiva oameni interesaţi să înceapă un proiect aici, în România…eh, vise…

Maria Irod

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: