Ganduri pentru Anul Nou

Exista o anume “teroare” (sau hai sa-i spunem mai atenuat, “angoasa”) a termenelor din calendar. Cand se termina un an, o irezistibila forta impersonala – constiinta colectiva, supraeul? – te indeamna la bilant. E o fatalitate a fiintei noastre moderne, inlantuite de scurgerea lineara a timpului. Inevitabil te intrebi: ce am infaptuit in anul care a trecut? Sunt mai bun, mai fericit – sau mai concret: mai sanatos, mai bine imbracat, mai multumit de viata sentimentala – decat eram cu ceva vreme in urma? Cat am progresat cu lucrul meu? Castig mai mult decat acum 5 ani? Sau, in cazul profesiilor liberale: cate pagini am scris, cate piese am compus, cate lucrari am finalizat? O presiune a “productivitatii” si o manie a cuantificarii pune stapanire si pe cea mai “detasata” persoana.

In fine, nu-mi propun sa speculez pe aceasta tema…O intrebare cat se poate de actuala pentru multi dintre noi, desi cu un oarecare aer de generalitate, poate fi: sunt mai rezistent la homofobie? Imi mai creste pulsul cand citesc ineptiile Noii Drepte? Simt ca ma sufoc cand vecinul (sau ruda, sau asa-zisul “prieten” de familie) isi expune cu nonsalanta in fata mea opiniile despre homosexualii care trebuie reeducati in puscarii sau azile? Ma inrosesc ca racul (respectiv albesc ca varul) cand un coleg de serviciu face vreo gluma in doi peri despre “poponari” sau “limbiste” pe care o interpretez imediat ca aluzie? Marturisesc ca nu pot sa raspund hotarat negativ la aceste intrebari. Oameni suntem…In schimb mi se tot intampla ceva de la o vreme incoace, ceva care nu are de a face cu “obiectivele” si “angajamentele” pentru un nou an, o schimbare lenta si semi-constienta…Nu generalizez, “nu stiu altii cum sunt”, dar pentru mine e cert un lucru benefic, care sper sa se amplifice si sa se consolideze anul acesta si in anii care vin…

Intai sa facem un mic bilant international al lui 2011. In ceea ce priveste “drepturile omului pentru minoritatile sexuale”, ca sa ma exprim in jargonul juridic, nu s-au inregistrat progrese deosebite. E drept, la 17 iunie, O.N.U. a adoptat o rezolutie in care a inclus si “orientarea sexuala” ca factor ce poate duce la discriminare grava. (Am mai scris aici despre opozitia intampinata de rezolutie din partea unor tari musulmane, dar, vai, si …a Vaticanului!!). E insa mai mult un act cu valoare simbolica, fiindca nu are putere de interventie in cazuri concrete (de exemplu, nu poate opri o executie in Iran). In rest, vestile nu sunt dintre cele mai bune: in Malaysia exista propuneri de inasprire a legislatiei anti-homosexuale, in Ecuador se deschid tot mai multe clinici in care femeile sunt detinute si “tratate” de homosexualitate prin viol, infometare etc. (vezi site-ul ILGA: www.ilga.org). “Primavara araba”, desi a insemnat caderea unor dictatori, a adus pe val grupari islamiste ultra-conservatoare. Iar in tarile democratice iau amploare miscarile homofobe de tip “Alianta familiilor” sau “Ex-Gay-Movement”.

Ce vreau sa spun cu asta? Din exterior ne vin si bune si rele. E normal sa ne dorim sa primeze binele si chiar sa luptam pentru asta. Numai ca “militantismul”, atitudinea care cauta sa modifice ceva in plan exterior, esueaza lamentabil daca nu e sustinuta de o forta interioara. Suna a cliseu si toata lumea o sa cada imediat de acord ca asa este. Numai ca pana cand intelegi cu adevarat acest lucru pot trece ani. Imi aduc aminte cum ma enervam cand anumiti “intelepti” din anturaj imi spuneau sa nu mai combat mentalitati invechite ca oricum n-o sa schimb eu lumea, eventual o sa-mi atrag antipatii, ba chiar “oprobriul public”… De fapt nici eu nici ei nu vedeam lucrurile in lumina potrivita. Cheia este un individualism asumat in profunzimea lui. Evident ca asta nu inseamna pasivitate, indiferenta si camuflaj las. Nu inseamna sa ne pierdem urma in turma, sa nu iesim din rand ca nu cumva sa fim depistati si pusi la zid. Inseamna doar o schimbare de accent:  munca interioara, de transformare personala in bine trebuie sa primeze, nu schimbarea celorlalti. Inseamna sa intelegem de fapt ceea ce predica toate religiile si sistemele spirituale, in limbaj crestin sa vedem barna din ochiul nostru, nu paiul din ochiul fratelui. E greu, dar din ce in ce mai tare ma conving ca e singura cale demna de urmat…

Ce sa faca oare cei marcati de “existentielles Aussenseitertum”, dupa vorba lui Hans Mayer, adica de “marginalitate existentiala”, cei care au din nastere o trasatura care ii stigmatizeaza in ochii majoritatii? Cum sa tina ei piept tavalugului de rautate, ignoranta si ura? Tot lucrand asupra lor insile, as spune. Nu poti sa iesi la lumina (“din dulap”, cum se spune), daca in sinea ta te simti vinovat, confuz, nesigur pe ideile si sentimentele tale. Fiecare trebuie sa lucreze cu sine, in felul lui, fiindca retete universale nu exista. Unii, cei care au vocatie pentru asa ceva, pot, bunaoara, sa-si propuna sa citeasca toate scrierile pe care-si bazeaza homofobii argumentele si inca pe atat. Cultura marginalului trebuie sa depaseasca cu mult pe cea a majoritarului. Altii pot, pur si simplu, sa traiasca in acord cu propria individualitate, sa stabileasca relatii personale armonioase, sa-si asculte “vocea interioara” fara sa se abata de la principii morale ferme. E greu sa arunci cu pietre intr-o persoana care te infrunta demn, te priveste in ochi si isi apara cu fermitate si eleganta (fara agresivitate si stridenta) propriul proiect de viata. Ideile nu au valoare daca nu sunt sustinute de personalitatea celui care le emite. Iar daca nici exemplele pozitive nu-i pot schimba pe homofobi, asta nu mai e treaba noastra…Fiecare cu pacatul lui.

Ce-mi doresc pentru 2012? Sa nu mai vad la eventualele dezbateri televizate din preajma marsului gay vreun homosexual timorat, incapabil sa lege doua vorbe coerente, incercand disperat sa se justifice in fata discursului dezinvolt al liderului Noii Drepte. In ceea ce ma priveste, imi doresc sa continuu ce am inceput, in stilul meu si in ritmul propriu. Si, evident, sa vad mai ales pacatele mele si mai putin pe ale altora.

Iar pentru ca orice adevar de natura moral-spirituala are tendinta perversa de a se transforma in dogma, precizez ca tot ce am scris aici nu sunt decat ganduri personale si nicidecum sfaturi.

In final, si in fond, doresc tuturor pasi importanti pe calea individuatiei!

Maria

2 Responses

  1. Foarte Interesant articolul…
    Nu cred insa ca ar trebui sa ne facem griji in ceea ce priveste evolutia (sau involutia, depinde cum o luam) drepturilor omului. Nu cred ca sunt tendinte constante, ci mai degraba zvacniri, lupte cu efect pe termen scurt. Lumea vede ca se duce naibii ideea de familie si lupta si impotriva homosexualilor, nu doar impotriva lor. Cred ca acele miscari se tem de procesul dezintegrarii ideii de familie, sub influenta unor cauze diverse, printre care si homosexualitatea. In tarile arabe, nu doar homosexualitatea este incriminata. Sunt ucise inclusiv femeile violate pentru a spala onoarea familiei. Prin urmare, nu este strict o problema legata de homofobie, ci un intreg climat tensionat marcat de credintele religioase. Nu putem desprinde problematica homosexualitatii, ea trebuie vazuta si analizata intr-un context particular.
    Nu stiu daca am putea spune despre Noua Dreapta ca este o miscare homofoba. Noua Dreapta este o miscare de extrema dreapta si implicit o miscare homofoba, fiindca pentru miscarile de extrema dreapta drepturile omului nu sunt considerate universal valabile, iar rasele de oameni nu sunt egale. Ca Noua Dreapta nu face mars si impotriva tiganilor, de exemplu, asta nu tine decat de lasitatea lor, fiindca i-ar spanzura si pe tigani si pe maghiari, nu doar pe homosexuali. Iar pe evrei i-ar arde in Piata Universitatii.
    Ai dreptate-la dezbaterile televizate, persoanele gay, daca tot isi asuma rolul de purtatori de cuvant, ar trebui sa arate ca sunt pe deplin impacate cu ceea ce sunt. Numai ca aceste persoane, in mod invevitabil, sunt puse in postura de a se justifica, de a se explica. Ele de aceea sunt acolo-nu-i invita nimeni sa vorbeasca despre o zi normala din viata lor sau despre ultimele realizari in viata profesionala. Intrebarile vizeaza explicatii. De ce gay, de ce out, de ce marsul, de nu asa, de ce altfel etc. De obicei, invitatii nu sunt distribuiti egal, in sensul ca un gay este incoltit de moderator (care se vrea obiectiv, dar nu-i iese de fiecare data), de public, de un reprezentant al Noii Drepte, de cine stie ce alt “mentor” cu mentalitate de cioban etc. Liderul Noii Drepte nu este dezinvolt, a invatat pe de rost frazele, si-a perfectionat si atitudinea, ca de atatia ani de cand militeaza impotriva persoanelor gay a capatat alura de dezinvolt:) Este doar o chestiune de obisnuinta:)Trebuie doar o persoana mai sigura de sine sa-l infrunte.

  2. Ai dreptate, toate pornirile astea retrograde si violente nu vizeaza doar homosexualitatea (am fi paranoici, daca am crede asa:-)). Noua Dreapta are si alte “obiective” si, asa cum bine spui, un program coerent tocmai fiindca neaga drepturile individului si egalitatea dintre rase si, implicit, dintre indivizi. De fapt aici e problema, plecam de la premise fundamental diferite. Izbucnirile de violenta impotriva indivizilor ce incearca sa se emancipeze de sub dicatatura colectivului (femei, homosexuali, minoritati etnice, religioase etc.) mi se par ultime zvacniri ale unei paradigme ce sta sa se dezintegreze. Din aceasta paradigma fac parte viziunea traditionalista asupra familiei, despre care vorbesti, si fundamentalismul religios. Cei care reactioneaza alergic la dezintegrarea paradigmei se tem de fapt de nou, de schimbare…Iar apocalipsa despre care se tot vorbeste cu insistenta si pe care unii o asteapta in 2012:-) cred ca tocmai asta e: intrarea intr-o noua paradigma…intrare lenta, evident si greu de sesizat de omul aflat “sub vremi”. Mi se pare ca tendinta e spre un individualism spiritualizat (nu egoismul si consumismul cu care e adesea asociat termenul). In orice caz, traim vremuri interesante:-)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: